Nivelul de trai in Romania: in coada Europei

Nivelul de trai in Romania a fost dintotdeauna o pata neagra pe imaginea tarii si pe idealurile celor care traiesc pe aceste meleaguri. Romanii sunt printre codasii Europei in ceea ce priveste nivelul de trai si nu cred ca mai este nevoie de date exacte pentru a convinge pe cineva de acest lucru. Eram printre ultimii in Europa si inainte de recesiune, iar criza economica nu a facut decat sa adanceasca prapastia dintre noi si restul Europei, transformandu-ne in adevarati gladiatori intr-o arena plina de preturi infricosatoare.

Nivelul preturilor si al salariilor influenteaza masiv puterea de cumparare a romanilor si implicit nivelul de trai in Romania, romanii cheltuind cel mai mult din bugetul lunar pe alimente si cel mai putin pe sanatate si pe obiecte personale.

Promisiuni de schimbare in bine au existat si vor exista mereu, sa speram doar ca la un moment dat cuvintele frumoase se vor transforma in realitati si nivelul de trai in Romania va atinge cotele occidentale.

Nivelul de trai in Romania: nu ne umple cosul minim de cumparaturi…

Nivel de trai- gradul de satisfacere a nevoilor materiale si spirituale ale populatiei unei tari, ale unor clase sau ale unei persoane in conditii istorice date. (DEX ‚98)

Indicatorii importanti pentru stabilirea nivelului de trai al populatiei sunt: salarizarea, preturile alimentelor de baza, numarul somerilor, ponderea pensionarilor si a persoanelor active in totalul populatiei si PIB-ul pe cap de locuitor. Cum toti acesti indicatori sunt variabili si in interiorul unei tari, in Romania se poate desena o harta a nivelului de trai, pe judete. In principiu, clasamentul se stabileste in functie de banii ramasi in buzunarele romanilor dupa achizitionarea cosului minim de consum lunar.

INS (Institutul National de Statistica) ne ajuta sa ne facem o imagine asupra cosului minim de consum lunar, care poate asigura minimul de confort alimentar pentru o persoana:

  • 3,08 kg de faina, 5,8 kg de malai, 28,9 kg de paine, 0,5 kg de produse de franzelarie şi panificatie, 0,7 kg de paste fainoase, 1,4 kg de orez, 2,1 kg de fasole boabe, 3,5 kg de car­tofi, 1,6 kg de morcovi, patrunjel şi pastarnac, 2,5 kg de ceapa, 3,8 kg de muraturi, 800 g de bulion, 1 kg de conserve de legume, 3,5 kg de fructe (in principal mere), 0,5 kg de citrice, 0,7 kg de conserve din fructe, 1 kg de carne de bovina, 2,5 kg de carne de porc, 2,8 kg de carne de pasare, 0,4 kg de carne de oaie, 2,5 kg de preparate din carne (mezeluri), 0,8 kg de peste proaspat şi congelat, 6,1 litri de lapte proaspăt, 0,7 litri de lapte bătut, 1,1 kg de telemea de vaca, 0,7 kg de telemea de oaie, 0,9 kg de branza proaspata.

Cati dintre noi avem cosul „plin” cu aceste alimente care ne-ar putea asigura confortul alimentar minim? As spune ca nu foarte multi…

Clasamentul pe judete indica totusi zone unde se traieste mai bine: Bucuresti, Ilfov, Cluj, Timisoara, Constanta se pare ca stau mai bine la capitolul nivel de trai pe cand Vaslui, Harghita, Covasna inregistreaza cel mai scazut nivel de trai din tara, din cauza nivelului salarial din aceste zone.

Nivelul de trai in Romania: ne-am obisnuit cu putin…

…dar vrem in continuare mai mult si visam ca asta se va intampla intr-un viitor nu foarte indepartat. Cat de realist este visul? Eu m-as limita in a nu-i pune stampila de „imposibil”.

Suntem departe de Europa si statisticile ne arata exact cat de departe: Daca fata de 2008 preturile de consum in UE s-au majorat cu 5.3%, la noi au crescut cu 18% fata de acelasi an. In ceea ce priveste alimentele, la nivelul Uniunii preturile au crescut cu 4.7% fata de 2008 (pana in iulie 2011), in Romania acestea au „inflorit” cu 12.3 peste nivelul din iulie 2008. Si in ceea ce priveste bunurile si serviciile suntem fruntasi in majorari de preturi. In vreme ce in UE preturile la bunuri si servicii s-au majorat cu 10%, in Romania scumpirile au atins pragul  de 17%.

Asadar, o ducem bine… la capitolul scumpiri. In ceea ce priveste salariile, acestea au crescut cu doar 12.5%, nereusind sa acopere toate scumpirile care au cazut pe capul nostru. In ritmul asta, promisiunile celor din clasa politica referitoare la imbunatatirea nivelului de trai in Romania incep sa para povesti de adormit copiii, dar din pacate in Romania nici copiii nu prea mai cred povesti.

Asa cum a „decretat” la doar 11 ani unul dintre copiii geniali ai tarii, „Romania nu e o tara din care sa vrei sa iesi la pensie”. E trist ca in Romania pana si copiii au inceput sa vada realitatea cruda, nu-i asa?