Mamografia este una dintre cele mai importante metode de depistare precoce a cancerului de sân, fiind recomandată în mod regulat femeilor de peste 40 de ani sau celor care prezintă factori de risc crescuți.

Acest examen imagistic permite identificarea unor eventuale leziuni suspecte în țesutul mamar înainte ca acestea să fie palpabile, oferind astfel posibilitatea unui tratament timpuriu și eficient.

Deși pentru multe femei mamografia poate părea un proces neplăcut sau inconfortabil, înțelegerea modului în care se desfășoară această investigație ajută la reducerea anxietății și la acceptarea importanței sale pentru sănătate.

Pregătirea pentru mamografie

Înainte de efectuarea unei mamografii, este recomandat ca pacienta să respecte câteva indicații simple care pot îmbunătăți calitatea imaginii și pot face procedura mai confortabilă. Este de dorit ca investigația să fie programată în prima parte a ciclului menstrual, de preferință la o săptămână după menstruație, deoarece sânii sunt mai puțin sensibili în această perioadă.

De asemenea, nu este indicat să se folosească deodorant, pudră sau loțiuni pe zona sânilor și a axilelor, deoarece aceste produse pot afecta claritatea imaginilor prin formarea unor artefacte care pot fi confundate cu microcalcificările – mici depozite de calciu care uneori indică prezența cancerului mamar.

Pacienta trebuie să poarte o vestimentație confortabilă, preferabil o bluză cu nasturi sau fermoar în față, astfel încât partea superioară a corpului să poată fi descoperită cu ușurință. Înainte de investigație, medicul radiolog sau tehnicianul va întreba despre eventualele probleme de sănătate, antecedente medicale sau istoricul familial de cancer de sân, pentru a adapta procedura la necesitățile individuale ale pacientei.

Cum se desfășoară mamografia?

O mamografie standard implică utilizarea unor doze mici de radiații pentru a obține imagini detaliate ale țesutului mamar. Procedura se realizează cu ajutorul unui aparat specializat numit mamograf, care comprimă fiecare sân între două plăci de plastic pentru a întinde țesutul și a reduce suprapunerile ce ar putea ascunde posibile leziuni.

După ce pacienta intră în cabinet, va fi rugată să își îndepărteze partea superioară a îmbrăcămintei și să stea în fața mamografului. Tehnicianul va poziționa unul dintre sâni pe o placă de suport a aparatului, iar o a doua placă va presa sânul de sus în jos.

Deși această compresie poate provoca un disconfort temporar, este esențială pentru obținerea unor imagini clare. Presiunea aplicată ajută la reducerea grosimii țesutului mamar, ceea ce permite vizualizarea mai detaliată a structurilor interne și scăderea dozei de radiații necesară pentru a obține imagini de calitate.

Mamografia implică de obicei două imagini pentru fiecare sân: una dintr-o perspectivă verticală și alta dintr-un unghi oblic. În unele cazuri, dacă rezultatele inițiale nu sunt concludente sau dacă se observă ceva suspect, pot fi necesare imagini suplimentare. Întreaga procedură durează în general între 10 și 20 de minute, iar compresia fiecărui sân durează doar câteva secunde.

Interpretarea rezultatelor și investigații suplimentare

După finalizarea mamografiei, imaginile sunt analizate de un medic radiolog care va căuta eventuale anomalii, cum ar fi noduli, microcalcificări sau alte modificări suspecte ale țesutului mamar. În funcție de rezultatele obținute, pot exista mai multe scenarii posibile. Dacă mamografia nu indică nicio anomalie, pacienta va fi sfătuită să își continue monitorizarea regulată conform recomandărilor medicului.

În cazul în care sunt identificate zone suspecte, medicul poate solicita investigații suplimentare pentru clarificarea diagnosticului. Printre acestea se numără ecografia mamară, care oferă imagini detaliate prin utilizarea ultrasunetelor, sau o mamografie digitală cu tomosinteză, o tehnică mai avansată care creează imagini tridimensionale ale sânului.

Dacă există suspiciunea unei formațiuni maligne, se poate recomanda o puncție-biopsie pentru analizarea celulelor prelevate din zona suspectă.

O altă investigație posibilă, mai ales dacă există ganglioni limfatici măriți în zona axilei, este biopsie axilara. Aceasta presupune prelevarea unui eșantion de țesut pentru examinare histologică, având un rol esențial în determinarea prezenței celulelor canceroase în ganglionii limfatici.

Mituri și temeri legate de mamografie

Deși mamografia este o investigație standardizată și utilizată pe scară largă, există multe temeri și concepții greșite legate de această procedură. Una dintre cele mai frecvente este teama de durere. În realitate, disconfortul resimțit variază de la o persoană la alta și este de scurtă durată, compresia sânului fiind esențială pentru obținerea unor imagini clare.

De asemenea, unele femei se tem de expunerea la radiații, însă doza utilizată într-o mamografie este foarte mică și considerată sigură, riscurile fiind mult mai reduse comparativ cu beneficiile depistării precoce a cancerului de sân.

Un alt mit este acela că doar femeile cu antecedente familiale trebuie să efectueze mamografii. În realitate, majoritatea cazurilor de cancer mamar apar la femei fără istoric familial, motiv pentru care screeningul regulat este esențial pentru toate persoanele de sex feminin cu vârsta recomandată.

De asemenea, există și ideea greșită conform căreia un rezultat normal la mamografie elimină complet riscul de cancer mamar. Deși mamografia este foarte eficientă, niciun test nu este perfect, iar autoexaminarea și controalele medicale regulate rămân importante pentru un diagnostic complet.

Mamografia rămâne o investigație esențială în diagnosticarea precoce a cancerului de sân, contribuind semnificativ la creșterea ratelor de supraviețuire prin identificarea timpurie a leziunilor suspecte. Deși poate părea un proces inconfortabil sau intimidant, înțelegerea modului în care se desfășoară procedura și a beneficiilor sale ajută la reducerea temerilor și la asumarea responsabilității pentru propria sănătate.