Peste o treime dintre directorii de companii din Irlanda nu cred ca noul proiect de lege propus de guvernul irlandez, privind Dreptul de a Solicita Munca la Distanta creaza un echilibru corect intre drepturile si necesitatile angajatorilor si ale angajatilor.

Cu toate acestea, 28% dintre leaderii de companii cred ca aduce echilibrul adecvat.
Dintre cei nemultumiti de noua legislatie propusa, 93% cred ca Guvernul ar trebui sa retrimita acest proiect la masa de lucru si sa organizeze consultari mai complete si mai detaliate cu partile implicate.
Aceste constatari se regasesc in cea mai recenta “Monitorizare a Sentimentelor Directorilor” emisa de Institutul Directorilor din Irlanda, iar chestionarul a fost completat de un numar de 314 directori si leaderi de companii.

Studiul arata ca aproape jumatate dintre leaderii de companii au o convingere personala ca munca in sistem hibrid a fost un succes, insa cand vine vorba ca organizatia sa formuleze o pozitie oficiala in acest sens, 36% dintre repondenti spun ca este prea curand sa faca asta.
“Traim in vremuri nesigure si schimbatoare pe mai multe fronturi si va fi nevoie in mod cert de timp pentru ca unele dintre problemele legate de munca la distanta si de munca hibrid, inclusiv legislatia propusa in aceasta zona, sa fie rezolvate” spune Maura Quinn, directorul executiv al Institutului Directorilor din Irlanda.
“Este crucial in aceasta etapa ca leaderii de companii sa asigure transparenta si interactiunea cu staff-ul, pentru a se asigura ca indiferent de modelul implementat,acesta este atat in beneficiul angajatului cat si al angajatorului” a adaugat ea.
Detaliile legate de proiectul de lege privind Dreptul de a Solicita Munca la Distanta au fost anuntate in luna ianuarie de catre vicepremierul si ministrul Intreprinderilor, Comertului si Fortei de Munca, Leo Varadkar (Tanaiste).
„Pana acum, munca la distanta si la domiciliu a fost impusa multor persoane din cauza restrictiilor de sanatate publica. Acum ca aceste restrictii au fost ridicate, vreau ca ea sa fie o optiune” a spus Varadkar. El a adaugat ca vrea ca angajatii sa poata lucra de acasa, la distanta sau hibrid, daca doresc. “Atata timp cat se face treaba si sunt furnizate serviciile, angajatorii ar trebui sa faciliteze acest lucru” a mai spus Tanaiste.

Legea privind Dreptul de a Solicita Munca de la Distanta va oferi, pentru prima data, un cadru legal pe care se poate baza solicitarea, aprobarea sau refuzul unei cereri de munca la distanta. Legislatia este conceputa pentru a oferi angajatilor dreptul de a solicita sa lucreze la distanta si va impune angajatorilor sa furnizeze motive intemeiate daca refuza solicitarea acestora.

Prevederile proiectului de lege

Potrivit proiectului de lege privind Dreptul de a Solicita Munca la Distanta, toti angajatorii vor trebui sa aiba o politica scrisa cu privire la munca de acasa. Aceasta politica va stabili modul in care sunt gestionate solicitarile de munca remote si conditiile generale care se vor aplica muncii la distanta in cadrul companiei.

Angajatorul va putea refuza o cerere de munca la distanta daca exista motive intemeiate. Motivele urmeaza sa fie expuse in lege, insa deocamdata sunt doar sub forma de proiect.
Daca cererea de munca la distanta este refuzata, angajatul va trebui sa astepte o perioada stabilita de timp inainte de a face o alta solicitare in acelasi sens. Proiectul actual de lege stabileste un termen de 12 luni, daca pozitia angajatului nu se schimba.

Angajatul va avea dreptul de a face apel la Comisia privind Relatiile la Locul de Munca, daca angajatorul nu raspunde solicitarii, nu ofera motive intemeiate sau daca penalizeaza angajatul pentru ca s-a folosit de dreptul de a solicita munca la distanta. Comisia va putea lua o decizie cu caracter obligatoriu sau va putea impune sanctiuni.
Pentru ca angajatorii sa beneficieze de indrumare pentru implementarea acestei noi legi, va fi dezvoltat un Cod de Practici.

Motivele pentru respingerea cererii

Potrivit proiectului actual de lege, motivele intemeiate pentru care un agajator poate refuza o cerere de munca remote sunt urmatoarele:

  •  Natura muncii nu permite ca ea sa fie desfasurata la distanta.
  •  Nu se poate reorganiza munca in randul personalului existent.
  •  Un potential impact negativ asupra calitatii sau performantei.
  •  Schimbari structurale planificate.
  •  Povara unor costuri aditionale.
  •  Ingrijorari privind confidentialitatea muncii sau proprietatea intelectuala.
  •  Ingrijorari cu privire la conformitatea spatiului propus de lucru pentru sanatate, precum si ingrijorari legate de siguranta sau de protectia datelor.
  •  Ingrijorari cu privire la conexiunea la internet in locatia propusa pentru munca remote.
  •  Distanta excesiva intre locatia propusa pentru munca la distanta si locatia on-site.
  •  Eventuale contradictii intre aranjamentele propuse pentru munca la distanta si prevederile unui acord colectiv.
  •  Procese disciplinare formale aflate in derulare sau recent incheiate.

Reactii pe piata muncii

Congresul Irlandez al Sindicatelor a sustinut ca proiectul de lege in forma sa actuala este gandit in favoarea angajatorului cand vine vorba despre motivele refuzului si motivele apelului.
Grupul de afaceri Ibec a spus ca legea ar putea reprezenta o sarcina administrativa suplimentara pentru angajatorii si a pus sub semnul intrebarii necesitatea acestei legi.
Guvernul irlandez a spus ca va asculta problemele partilor implicate in procesul de pregatire a legislatiei privind munca la distanta. Conform asteptarilor, noua lege ar urma sa intre in vigoare pana in vara.